[timp liber] Ziua 3 -Metrou

Standard

Sambata am plecat impreuna cu Mihai cu gandul de a imparti zambete pe magistrala Preciziei – Pantelimon. Aveam pregatiti 50 de zambareti dar am dat numai 15, restul ii vom folosi pentru alte zile zambarete.

Ajunsi la Iancului in statie, am dat primul zambaret casierei, care, dupa cum ma asteptam a fost foarte uimita, insa l-a primit si a multumit. Am pornit de la Iancului – unde am dat un zambaret doamnei din singura poza pe care am facut-o – cu primul metrou care a venit, cel de Dristor (de fapt doamnei i-am dat la Muncii, m-am uitat mai bine acum).
Au urmat coborari in fiecare statie timp de vreo 5-6 statii – am mai dat zambete la Muncii, Dristor, Titan, Timpuri noi, Unirii. Desi am dat putini zambareti, deoarece era sambata si erau destul de putini oameni la metrou, despre ziua de sambata imi amintesc ca am primit destule zambete inapoi.

Am “surprins” cateva persoane ca au bagat post-it-ul in geanta sau ca se uitau la el dupa ce il primeau. Am intalnit si o persoana care a inceput sa rada si s-a intamplat si ceva care m-a surprins putin. Eram in metrou, mergeam spre Eroilor si Mihai mi-a spus: „Uite-te in spate!” Pe spatiul de langa scaune se afla un zambaret de-al nostru, lasat de cineva. L-am luat inapoi si m-am gandit ca macar nu l-a aruncat la gunoi persoana respectiva.

Tot schimband metrourile, ne-a venit ideea sa dam si la mecanici asa ca am dat la 2. Primul dintre ei a fost chiar amabil si receptiv, insa cat timp am dat eu zambaretul, m-am trezit pe peron cu usile inchise si Mihai in metrou. Bineinteles ca mi s-au deschis usile sa intru. :)

Ce pot sa zic este ca, in general, la metrou ne-a fost un pic mai greu decat in parc si datorita numarului de oameni redus dar si al mediului in sine (zgomot, oameni grabiti). Oricum a fost o experienta frumoasa si sambata si asteptam sa impartim zambareti azi pe patinoar si maine in magazine!

Zambete,
Flory

Photobucket Photobucket Photobucket Photobucket Photobucket

One response »

  1. „Pe spatiul de langa scaune se afla un zambaret de-al nostru, lasat de cineva. L-am luat inapoi si m-am gandit ca macar nu l-a aruncat la gunoi persoana respectiva.””

    Hello! Poate efectiv nu putea sa-l care dupa el/ea in ziua aia, si a zis ca decat sa-l arunce, mai bine il lipeste undeva la vedere, sa se bucure si altii de zambet. Sigur ca cei mai multi, in metrou, se uita in gol si nici nu l-ar fi remarcat, dar mai sunt si unii carora le-ar fi fost drag sa vada peretii inveseliti si colorati. Nu cred ca trebuia sa-l luati inapoi. Zgarcitilor :P
    Frumoasa campanie! Un zambet si de la mine, mai ales pentru povestile pe care le-ati impartasit cu noi, tu si Carina (incredibila faza cu nenea de la restaurant, ca in filme). :)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s